Din trecut pana spre prezent

Prima mea "amintire" este de la varsta de 2 ani, dar e atat de vaga incat de multe ori ma intreb daca e reala ... se facea ca alergam prin curte (mda, atunci stateam la curte:) ) m-am oprit brusc si am inceput sa plang dupa mama: " mama, mamaaaa, tigu tiiiiigguuu...." in traducere libera "mama uite un tigru pe gardul nostru"; normal ca era doar o pisica tarcata :D. Asta e prima mea amintire si cred ca acum e momentul sa marturisesc ceva ce intotdeauna m-a ingrijorat dar sunt convinsa ca m-a si ajutat: uit, adica uit foarte repede! Nu uit zile de nastere (chiar nici una a vreunei persoane cat de cat importante), nu uit ora intalnirilor, nu uit sa-mi incarc abonametul ratb, nu uit sa-mi platesc facturile, nu uit ce am vorbit cu... oricine...nu lucruri de genul asta uit...uit in schimb unde am fost cu iubitul meu cu o saptamana, doua in urma...acum imi dau seama ca "uit" nu e cuvantul potrivit; mai potrivit ar fi "nu imi amintesc" (nu stiu de ce, dar imi suna total diferit :D ). Revenind, nu imi amintesc unde am fost in concediu la ...7 ani (sa zicem, dar merge la fel de bine " in perioada 0-25 ani") , nu imi amintesc numele tuturor iubitilor (nu vorbesc despre barbati care au insemnat "mai mult" in viata mea) de pana acum; cred ca se numeste ca am o memorie foarte (dar foarte!!!) selectiva, din acest motiv spun ca mi-a prins si bine cateodata - uit de obicei ce-mi face rau...chiar si amintirile frumosase...
Dupa amintirea legata de pisica tarcata, totul se ingramadeste in mintea mea, totul parca s-a desfasurat pe fast forward; am mers la gradinita (la saptamanal, asa se"purta" atunci, pentru ca parintii de 22 ani sa mearga la serviciu si bunicii de 42 de asemenea), am facut hepatita (tot la gradinita, motiv pentru care mai mult de grupa mijlocie nu am prins), am inceput scoala ( la 7 ani - " sa se mai bucure copilul de un am de copilarie" - sau - "pentru a nu face iar hepatita" a.k.a. "recadere" - imi amintesc si acum cuvantul asta ;)) , mi-am cunoscut primii colegi, am mers in tabere cu cea mai tare invatatore, am dansat si am participat cu trupa la Cantarea Romaniei (unde am si castigat de cateva ori - tare mandra eram ). Am terminat clasele primare, am facut cunostinta apoi si cu primii profesori, a inceput sa-mi placa sa citesc, eram in clasa a6a cand m-am indragostit prima data; tot atunci m-a si sarutat pentru prima data un baiat ( il chema Claudiu si ne-am sarutat prima data langa buticul de pe strada mea; mi-a spus ca sarut foarte bine, mai exact " cine te-a invatat, te-a invatat bine", cum as fi putut eu sa-i spun ca eu doar ce-am sarutat primul baiat;)) ); in clasa a 7 a am inceput sa fac meditatii la matematica (lucru ce mi-a hotarat drumul in viata), la romana a spus dna Lupu ca nu am nevoie de meditatii :D . Apoi a venit admiterea la liceu; am picat la prima incercare...am fost apoi "repartizata" la "ultimul liceu din lumea asta la care vreau a ajung" - Grup Scolar Industrial Tehnometal - liceul "de cartier"). Am fost foarte trista atunci...dar mi-a trecut repede. In clasa a Xa m-am indragostit de un baiat din clasa aXI a...ei bine, de aici, totul o ia razna, totul se revarsa cu o viteza ametitoare: m-am tinut dupa el 2 ani, am fost impreuna inca 3 dupa, a fost "primul", credeam ca il voi iubi for ever and ever, ca va fi tatal copiilor mei, ca va fi sotul meu; cu toate astea l-am inselat (nu m-am culcat cu respectivul, doar ne-am intalnit la cafele si ne-am sarutat cu foc) cu un coleg de facultate (iubitul meu nu a aflat insa niciodata...); am terminat relatia cu colegul de facultate, dar probabil sentimentul de vinovatie sau poate dorul de duca sau poate rutina instalata in relatia nostra m-a facut sa-i cer o pauza... si a fost o pauza definitiva (azi el este insurat de cativa ani si din cand in cand imi aminteste ca as fi singura femeie cu care si-ar insela nevasta ...)
Intre liceu si facultate am facut o pauza de un an, timp in care mi-am spus ca-mi voi alege drumul in viata, voi descoperi ce imi place si ce vreau sa fac...ha! cum sa nuu!! nu am facut nimic in acel an, iar facultatea am ales-o dupa recomandari; astfel am ajuns la management turistic si comercial la Cantemir. Acolo am petrecut 4 ani in care am cunoscut oameni minunati, atat profesori cat si colegi, acolo m-am format ca om chiar daca am impresia cateodata ca m-am ales doar cu o hartie dupa acei 4 ani, stiu eu de fapt ca nu e asa :)
Dupa facultate am inceput munca; bineinteles ca nu am inceput sa profesez in domeniul marketingului ( licenta mea a fost un studiu de piata:) ) ci am ales contabilitatea ...primara si cu ea am ramas pana in ziua de azi. Am invatat cate ceva in cei 6 ani de cand activez in campul muncii, dar nu reusesc sa-mi iau inima in dinti sa invat cum trebuie contabilitatea (responsabilitatile mi se par prea mari, materia prea multa, hartogaraia...dezarmanta :D )...dar poate intro zi ma voi hotara...de fapt sigur o voi face pentru ca ceea ce fac acum nu se plateste cu mai mult de 2000 ron pe luna (asta in cazuri foarte fericite) si nici nu ma mai satisface